O scurtă istorie a bărbii

O scurtă istorie a bărbii

Barba bărbaților a avut de-a lungul istoriei o serie de întrebuințări și o simbolistică elaborată. Astfel, din cele mai vechi timpuri, la începuturile omenirii, barba ținea de cald, proteja și juca rolul de intimidare a adversarilor. În acele vremuri de început orice strat de "blană" era prețuit și apreciat pentru că păstra temperatura corpului și oferea căldură. De asemenea, barba proteja împotriva nisipului, pământului, soarelui, zgârieturilor, loviturilor, insectelor și a altor elemente care puteau răni pielea feței. 

În antichitate

Înaintând în istorie ajungem la aristocrații din Egiptul antic care își montau o barbă falsă din metal care era legată cu panglică la spate. Un alt obicei în vechiul Egipt era și cel de a-și vopsi bărbiile în culori de la roșcat închis la cafeniu închis.

Și în civilizațiile mesopotamiene bărbații aveau o mare grijă pentru bărbile lor. Aici s-a descoperit că aceștia își îngrijeau barba cu ulei pentru a și-o păstra sănătoasă și foloseau fierul încins (un fel de ondulator) pentru a-și face bucle și onduleuri. Asirienii își vopseau barba în negru, iar perșii își vopseau bărbile în portocaliu sau roșu. De asemenea, în antichitate în Turcia și India o barbă lungă era considerată simbol al înțelepciunii și demnității.

În Grecia antică barba era simbol al onoarei, iar acestea erau tăiate doar ca pedeapsă. Pentru e le aranja, grecii foloseau niște clești pentru a le face bucle. Ca o curiozitate, Alexandru cel Mare a dat ordin ca soldații să nu poarte barbă, deoarece în război soldaților inamici le putea veni ideea să îi tragă de bărbi.

În Roma antică, însă, îngrijirea bărbii a ajuns o artă. Romanii își purtau barba bine tunsă și aranjată și chiar se bărbiereau. Bărbieritul a fost introdus ca o măsură de igienă, iar bărbații erau încurajați să folosească lama și să își radă barba. De altfel, în anul 454 î.Ch. un grup de greci din Sicilia au deschis primele frizerii și saloane de bărbierit în Roma. Acestea erau folosite, însă, doar de bărbații care nu dețineau sclavi, deoarece sclavii erau cei care aveau grijă de barba stăpânului. Singurii care s-au opus acestei tendințe au fost filozofii, care au refuzat să își radă bărbile.

În Evul mediu

Bărbații anglo-saxoni au purtat barbă până în secolul VII, când odată cu pătrunderea creștinismului li s-a cerut prin lege să se bărbierească. Au mai existat câțiva prinți care mai purtau mustață, dar doar până prin 1066-1087 când William I a dat o lege prin care toți erau obligați să se radă pentru a se încadra în moda vremii. Toate acestea au durat însă doar până în perioada cruciadelor, când bărbile au revenit din nou pe fețele bărbaților. Iar în 1535 barba a revenit din nou la modă, bărbații având voie să poarte atât mustață, cât și să își lase barba să crească în diferite mărimi și stiluri.

În timpurile moderne

Însă pe măsură ce secolele trec ajungem în anii 1700 când în Europa bărbile bărbaților erau iar pe cale de dispariție. Moda timpului cerea că bărbatul pentru a fi "gentleman" trebuia să fie bărbierit, prezența bărbii fiind asociată cu bădărănia, proveniența rurală și primitivismul. Jurnalele de modă ale vremii condamnau cu atâta vehemență barba, încât găseau scuzabilă prezența ei pe fața unui bărbat doar dacă acesta făcea "munca de jos", ceea ce nu era cazul unor "adevărați gentlemeni". Acest trend a rezistat cam 150 de ani, până când succesul în lupte al soldaților de cavalerie a adus o nouă modă - cea a mustaței. Aceasta era considerată că fiind "ultra-masculină", iar bărbații își doreau să semene cu eroii lor învingători în lupte. De aici încolo a început încet-încet perioada de aur a bărbii. 

De la mijlocul secolului XIX barba deasă a devenit un accesoriu esențial pentru un gentleman. De ce și de unde această schimbare de viziune? Ei bine, lungile perioade de pace, acomodarea la o viață modernă, diversitatea locurilor de muncă, confortul, se pare că a dus la o "criză a masculinității". Era o contradicție între ce însemna în concepția lor un bărbat - bărbatul trebuia să vâneze, să se lupte, să muncească din greu în aer liber etc. - și ceea ce ajunsese să facă practic un bărbat - muncă de birou, lucru în fabrici, activități care se desfășurau mai mult în incinte, etc. Prezența bărbii a devenit un semn de revolta prin care bărbații doreau să-și recapete masculinitatea, cel puțin în aparență.

Aceste tendințe ale istoriei care au oscilat între înfățișarea "masculinității crude", cu prezența unei bărbi bogate, și cea a "masculinității elevate" - cu obrazul frumos ras și neted - sunt prezente și în zilele noastre. Din fericire, însă, barbarilor nu le mai este impusă o anumită tendință ei putând opta pentru orice stil își doresc. De asemenea, produsele de îngrijire pentru bărbați sunt acum mult mai diverse fiind potrivite pentru orice tip de ten sau textură a bărbii. 

Vizitați magazinele Tobiass din București - Mall Băneasa, Iași - Mall Palas sau Brașov - Mall Coresi, sau puteți chiar aici accesa magazinul online și alege produsul de îngrijire care vi se potrivește.

Comments

Leave your comment